Nodul de lângă lacuri

La 01.10.2026, CJ Cluj a lansat licitația pentru proiectarea drumului: valoare estimată 1.745.000 lei fără TVA, termen de depunere a ofertelor 06.11.2026, finanțare prin contractul nr. 567 din 13.08.2026 (SMIS 365426). Documentele complete: anunțul din SEAP și documentele 15, 16 și 17. Citatele din caietul de sarcini sunt transcrise din documentul scanat (documentul 15).

• Nodul este dat ca fapt împlinit (p. 4–5): „Punctul de racordare a drumului de legătură la Autostrada A3 (Nodul rutier Ciurila, A3 km 33+000) este stabilit prin documente emise de alte autorități decât Beneficiarul prezentului contract, respectiv: Analiza Multicriterială proprie a CNAIR SA, finalizată și avizată în cadrul CTE-CNAIR; adresa CNAIR S.A. nr. 5/7810/16.09.2026; Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr. 50/29.04.2026; și fișa de proiect aferentă contractului de finanțare SMIS 365426. Prestatorul va prelua aceste elemente ca date de temă, fără a reconfigura amplasamentul nodului în cadrul prezentului contract.”

• Vălișoara apare tot la km 28 (p. 4): evaluarea punctelor de racordare include „obligatoriu Nodul rutier Ciurila (A3 km 33+000) și infrastructura parțial construită de la km 28 (zona Vălișoara)”. Nodul tehnic Bechtel este la km 38.

• Traseul nu există încă (p. 3): „Traseul din documentația de atribuire este pur orientativ, proiectantul are obligația legală de a evalua și de a propune 3 scenarii de traseu.”

• CJ alege singur varianta, în 15 zile (p. 21–22): prestatorul depune în maximum 45 de zile „Studiul de Prefezabilitate prin care propune minim 3 opțiuni tehnico-economice preliminare de traseu pentru acest drum, urmând ca beneficiarul investiției, în termen de 15 zile calendaristice de la depunere, să analizeze și să aprobe varianta care va face mai apoi obiectul Studiului de Fezabilitate”. Și (p. 4): „Proiectarea ulterioară se va face exclusiv pe varianta optimă aprobată de Consiliul Județean Cluj.”

• Exproprierile se pregătesc din prima fază (p. 6): faza 1 include „Documentații privind Exproprierile (Cerință specială obligatorie)”.

• Clasa tehnică e fixată dinainte (p. 16–17): „Situația proiectată va prevedea un drum nou de clasa tehnică III”, cu „lățimea părții carosabile: 2 x 3,50 m”, „lățimea platformei: 9,00 m” și „viteza minimă de proiectare 60 km/h”.

• Ce e bine: proiectantul trebuie să verifice „stadiul juridic al documentațiilor de urbanism (PUG/PUZ) aplicabile amplasamentului, inclusiv existența unor hotărâri judecătorești” și să ceară, pentru fiecare variantă, punctul de vedere al autorității de mediu privind evaluarea adecvată, „inclusiv pentru siturile propuse spre desemnare Natura 2000 aflate în vecinătatea traseelor analizate, indiferent de stadiul lor de avizare oficial” (p. 5).

• Ce lipsește: caietul de sarcini nu prevede nicio etapă de informare sau consultare a publicului.

• Clarificările (documentul 17) au privit doar experiența experților; nimeni nu a întrebat de nod, de trafic sau de consultare.

Ce am cerut. La 04.05.2026 am cerut CJ Cluj, ADR Nord-Vest, CNAIR și ministerelor o consultare publică metropolitană înainte de stabilirea variantelor, inclusiv cu varianta Vălișoara.

Ce obligă legea.

Legea nr. 292/2018, art. 16: participare „atunci când toate opțiunile sunt posibile și înaintea luării unei decizii” (textul integral este citat mai sus, la nod, punctul 1).

OG nr. 43/1997, art. 51:

„(1) Traseele noi de drumuri se stabilesc pe baza documentațiilor tehnico-economice și a celor de urbanism și/sau de amenajare a teritoriului, aprobate în condițiile legii.

(2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi căi de acces sau orice alte intervenții asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului.

(3) Realizarea prevederilor alin. (1) și (2) nu trebuie să afecteze construcțiile și instalațiile subterane și/sau aeriene autorizate, aflate în zona drumului, până la expirarea termenului prevăzut la art. 47 alin. (21).

(4) Organele administrației publice locale au obligația de a consemna și menține neocupate și neafectate în documentațiile prevăzute la alin. (1) terenurile aferente traseelor noi de drumuri și autostrăzi.”

Legea nr. 169/2026 – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, în vigoare din 25.08.2026, art. 96:

„(1) Informarea și consultarea publicului se asigură în toate fazele proceselor de inițiere, elaborare/actualizare/modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, inclusiv a proiectelor urbanistice de detaliu, și este parte integrantă a procedurii de inițiere elaborare/actualizare/ modificare, avizare și aprobare a acestora.

(2) Informarea și consultarea publicului se realizează în mod obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare, actualizare și modificare a documentației de amenajare a teritoriului și a documentației de urbanism:

a) etapa pregătitoare - informare;

b) etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare - consultare;

c) etapa elaborării propunerilor supuse procesului de avizare - consultare;

d) etapa aprobării propunerii finale - informare.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, informarea și consultarea publicului se realizează pe perioada elaborării și avizării documentației, conform dispozițiilor prezentului cod.

(4) Documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism aprobate fără respectarea dispozițiilor legale privind participarea publicului sunt lovite de nulitate.”

Același cod, art. 99:

„Consultarea publicului este activitatea autorităților publice centrale și locale prin intermediul căreia se realizează colectarea și luarea în considerare a opțiunilor și opiniilor publicului exprimate în procesul de elaborare/actualizare/modificare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism.”

Pe scurt: un drum nou se stabilește pe baza documentațiilor de urbanism aprobate, iar acestea nu pot fi aprobate fără consultarea publicului, sub sancțiunea nulității. Iar evaluarea de mediu cere ca publicul să intervină cât timp toate variantele sunt încă deschise.

Ce au făcut autoritățile.

• CJ Cluj și-a rezervat decizia. Varianta de traseu se aprobă de CJ în 15 zile de la depunerea prefezabilității, iar proiectarea continuă „exclusiv pe varianta optimă aprobată de Consiliul Județean Cluj” (documentul 15, p. 4 și 21–22). Nu există nicio etapă de consultare.

• CNAIR a „consultat” doar autoritățile. Răspunsul din mai 2026: CNAIR și proiectantul au organizat „ședințe de lucru cu Autoritățile Publice Locale implicate”; publicul va putea face observații abia în procedura de mediu, care nu începuse (documentul 13, p. 4).

• CJ Cluj nu și-a asumat nimic. „Proiectantul va analiza toate variantele fezabile” (documentul 14). ADR Nord-Vest a trimis totul la beneficiar.

• Nu există un document de urbanism aprobat pentru traseu. PUG Ciurila, care rezerva nodul, este anulat și suspendat (documentul 09). Caietul de sarcini recunoaște problema, cerând verificarea hotărârilor judecătorești.

Ce cerem. Cele minimum trei variante de traseu, plus varianta cu racordare la nodul tehnic de la Vălișoara (km 38), să fie publicate și supuse consultării publice înainte ca CJ Cluj să aprobe varianta de lucru. Dacă varianta e aleasă întâi și discutată după, consultarea nu mai poate schimba nimic.

Ce am cerut. La 04.05.2026 am cerut ca drumul de legătură să nu fie proiectat ca drum județean, ci ca drum expres, potrivit traficului estimat chiar de CNAIR.

Ce obligă legea. Categoria administrativă (național, județean) și clasa tehnică (I–V) sunt legate prin lege și prin normele tehnice ale Ministerului Transporturilor.

OG nr. 43/1997, art. 6 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2), din care rezultă că drumurile expres sunt drumuri de interes național:

„(1) Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine, și pot fi clasificate ca:

a) autostrăzi - drumuri de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane, prevăzute cu două căi unidirecționale separate printr-o zonă mediană având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de staționare de urgență, cu intersecții denivelate și acces limitat, intrarea și ieșirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate;

b) drumuri expres - drumuri accesibile numai prin noduri sau intersecții reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori și vehicule și pe care oprirea și staționarea pe partea carosabilă sunt interzise; […]

(2) Pentru a fi încadrate în categoria drumurilor de interes național, drumurile trebuie să îndeplinească criteriile funcționale și ale volumului de trafic mediu zilnic anual impus de normele și standardele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, pentru cel puțin clasa tehnică III.”

(Articolul 6 are și literele c)–e) și alin. (3)–(7), despre drumurile „E”, naționale principale și secundare, pistele de biciclete și obiectivele militare; sunt reproduse integral în documentul 21.)

Același act, art. 7:

„(1) Drumurile de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile județene, care asigură legătura între:

a) reședințele de județ cu municipiile, cu orașele, cu reședințele de comuna, cu stațiunile balneoclimaterice și turistice, cu porturile și aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea țării și cu obiectivele istorice importante;

b) orașe și municipii, precum și între acestea și reședințele de comuna;

c) reședințe de comună.

(2) Drumurile pentru cicliști de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile pentru cicliști care traversează localități aflate pe raza teritorială a aceluiași județ.”

Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin Ordinul MT nr. 1295/2017, pct. 2.1:

„2.1. Clasificarea tehnică după intensitatea traficului se realizează în cinci clase, conform prescripțiilor din tabelul nr. 1.

Clasificarea tehnică a rețelei actuale se realizează pe baza intensității traficului rezultate pe baza studiilor de trafic făcute prin prelucrarea anchetelor origine-destinație și/sau din datele ultimului recensământ de circulație.

Pentru planificarea și proiectarea lucrărilor de modernizare, îmbunătățire a condițiilor de circulație, precum și pentru construcțiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se realizează după intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de perspectivă recomandată este de 15 ani.”

Tabelul nr. 1 din aceleași norme (intensitatea medie zilnică anuală):

Observația de sub tabel: „Clasa tehnică se stabilește în funcție de încadrarea caracteristicilor traficului în coloanele 2-5. În cazul în care rezultă clase tehnice diferite, clasa tehnică a sectorului de drum/drumului se stabilește ca fiind clasa tehnică cea mai defavorabilă.” (Tabelul conține și intensitățile orare de calcul; sunt în documentul 21.)

Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul MT nr. 1296/2017, pct. 2.3 și tabelul nr. 1, care leagă clasa tehnică de categoria de drum:

„2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcțional și administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se efectuează potrivit prescripțiilor din tabelul nr. 1.”

OG nr. 43/1997, anexa nr. 4, nota 2 (identică în normele aprobate prin Ordinul 1295/2017):

„2. Viteza de proiectare redusă este viteza care poate fi redusă în cazuri excepționale pe sectoare de drum cu lungime limitată, în condiții grele de desfășurare a traseului și/sau acolo unde condițiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice și estetice și pentru evitarea unor lucrări costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic.”

Pentru clasa III, viteza de proiectare este de 80 km/h la deal, iar 60 km/h este viteza redusă (tabelele din anexa nr. 4, reproduse în documentul 21).

Ce rezultă: un drum județean poate fi cel mult de clasa III, adică un drum cu două benzi, pentru un trafic de cel mult 8.000 de vehicule fizice (11.000 etalon) pe zi. Peste acest prag, normele recomandă drumuri expres sau cu patru benzi, iar drumurile expres sunt, prin lege, drumuri de interes național.

Ce au făcut autoritățile.

• Traficul estimat chiar de CNAIR depășește clasa III. Planșele studiului de prefezabilitate arată 11.285 de vehicule pe zi atrase pe brațul spre Ciurila în 2025 și 16.986 în 2055 (documentul 10). Planșele sunt calculate pentru varianta 1, iar drumul nou are tocmai rolul de a prelua acest trafic. Oricum ar fi numărate (fizice sau etalon), 11.285 de vehicule pe zi înseamnă clasa II; 16.986 de vehicule fizice ar însemna clasa I.

• CJ Cluj îl vrea „drum județean” și „poartă de intrare a traficului de tranzit”. Fișa de proiect: „Acest nou drum județean va avea o lungime de aproximativ 14,5 km”; fără el, „Centura TR 35 ar fi privată de una dintre cele mai importante porți de intrare a traficului de tranzit de pe axa Vest-Sud”; „Proiectul asigură descărcarea fluxurilor de pe A3 direct în inelul metropolitan” (documentul 12).

• Caietul de sarcini fixează clasa III, cu viteza minimă de 60 km/h. Adică două benzi de 3,50 m pe o platformă de 9 m (documentul 15, p. 16–17), deși studiul de trafic face parte abia din același contract.

• CNAIR a spus că nu se știe încă. „Numărul benzilor de circulație și categoria tehnică a infrastructurii rutiere vor fi stabilite în baza rezultatelor studiului de trafic”, iar reclasificarea ca drum expres „nu face obiectul Contractului” CNAIR (documentul 13, p. 3–4).