Povestea proiectelor avizate în CTATU

1. Un act suspendat nu poate fi folosit, nici „copiat”

Suspendat înseamnă că, deocamdată, actul nu există pentru nimeni. Nu poți lua regulile lui și să le pui într-un document nou, pentru că ar însemna să-l aplici pe ușa din spate. Legea a prevăzut exact acest truc: un act nou cu același conținut ca cel suspendat este și el suspendat automat.

Legea nr. 554/2004, art. 14 alin. (5) (aplicabil și suspendării dispuse odată cu anularea, art. 15): dacă se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de instanță, acesta este suspendat de drept. · Constituția, art. 1 alin. (5): „respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

2. Un PUZ privat modifică un PUG existent, nu îl înlocuiește

PUZ-ul unui investitor este un „amendament” la PUG. Dacă PUG-ul nu produce efecte, nu ai ce amenda. Un PUZ nu poate ține loc de planul întregii comune.

Legea nr. 169/2026 (Codul urbanismului), art. 69 alin. (1): avizul de inițiere permite PUZ-ul privat „în situația în care [...] sunt necesare detalieri, completări sau modificări ale reglementărilor urbanistice stabilite prin documentația de urbanism în vigoare”. · Art. 63 alin. (1): „Prin PUZ se pot detalia reglementările urbanistice aprobate în limitele maximale stabilite prin documentația de urbanism în vigoare”. · Legea nr. 350/2001, art. 32 alin. (1): PUZ-ul privat apare când se cere „o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate”.

3. Mutarea limitei satului o decide comunitatea, nu un investitor

Cât timp PUG-ul 2023 e suspendat, parcelele scoase atunci din câmp sunt din nou, juridic, în afara satului (extravilan). Să le aduci înapoi în sat înseamnă să extinzi intravilanul. Legea spune că asta poate face doar autoritatea publică, cu un studiu pentru toată zona: costuri, utilități, impact.

Legea nr. 169/2026, art. 151 alin. (7): „Extinderea teritoriului intravilan în afara zonelor de urbanizare sau dezurbanizare stabilite prin planul urbanistic general poate fi realizată numai prin documentații de urbanism inițiate de autoritatea publică.” · Art. 361 alin. (4): la anularea definitivă a unui PUG „devin aplicabile de drept” PUG-urile anterioare. Chiar planșele depuse de beneficiari arată că, în PUG-ul anterior, aceste parcele erau în afara intravilanului.

4. Evaluarea de mediu se face înainte de decizie, pentru tot, nu bucată cu bucată

Instanța a oprit PUG-ul pentru lipsa evaluării de mediu. Dacă împarți aceeași extindere în zece PUZ-uri mici, fiecare „prea mic” ca să conteze, efectul cumulat asupra pădurii și pajiștilor nu îl mai evaluează nimeni. Legea cere ca planurile să fie evaluate „singure sau în combinație” și înainte să fie adoptate. Asta include și apa: într-o comună fără canalizare, fiecare PUZ nou înseamnă alte fose septice, iar efectul lor adunat asupra izvoarelor și pârâurilor trebuie evaluat înainte de aviz (vezi punctul 5).

OUG nr. 57/2007, art. 28 alin. (2): orice plan care poate afecta o arie protejată de interes comunitar, „singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte”, se supune evaluării adecvate. · Directiva 2001/42/CE, art. 4 alin. (1) și HG nr. 1076/2004: evaluarea de mediu se face în timpul pregătirii planului și înainte de adoptare. · Curtea de Justiție a UE respinge de mult practica „tăierii în felii” a proiectelor pentru a scăpa de evaluare (cauza C-392/96, Comisia c. Irlanda).

5. Întâi apă și canalizare, apoi case noi

Comuna Ciurila nu are canalizare publică.  În Sălicea rețeaua publică de apă nu există peste tot, și nu există în zonele care se doresc acum a fi introduse in intravilan: proiectele propuse în CTATU care fac referire la extinderea retelei de apă se bazează pe un proiect de extindere care nu are acord de mediu, nici autorizație, și e în reproiectare.  Satele Pruniș și Săliște nu au deloc apă publică.  Fiecare PUZ avizat aduce case noi cu fosă sau bazin vidanjabil și, adesea, cu puț forat pe aceeași parcelă.  Primăria însăși a recunoscut, printr-o înștiințare publică din 08.09.2026, că apele uzate ajung în șanțuri.  Zeci de fose noi pe un deal nisipos, deasupra izvoarelor, a pârâului Dumbrava și a pârâurilor din Sălicea, Curila, Săliște, Pruniș, nu sunt o problemă a fiecărei case în parte. Sunt un efect cumulat asupra apei și sănătății, adică exact ce trebuie să analizeze evaluarea de mediu, înainte de aviz. Ordinea corectă e alta: întâi rețeaua de apă și canalizarea pentru oamenii care locuiesc deja aici, extinsă coerent pe toate satele, și abia apoi discuția despre noi zone de construit.

HG nr. 525/1996 (Regulamentul general de urbanism), art. 27 alin. (1): „Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la reţelele existente de apa, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrica.” Derogarea pentru locuințe individuale cere „soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului” (alin. (2) lit. a)); fosele care se varsă în șanțuri nu le respectă. · Art. 13 alin. (1): este interzisă autorizarea construcțiilor care presupun cheltuieli de echipare edilitară peste posibilitățile administrației locale sau ale investitorilor. · Art. 30 alin. (1): parcelările de peste 12 loturi se autorizează doar cu „soluţii de echipare colectivă”. · Legea nr. 169/2026, art. 151 alin. (2): intravilanul se stabilește „în concordanță cu echiparea edilitară a teritoriului și cu prezervarea zonelor de interes natural”. · Art. 69 alin. (7): cererea de aviz poate fi respinsă când duce la „costuri prea mari pentru autoritățile publice locale” sau nu e „în concordanță cu interesul public”. · Legea nr. 350/2001, art. 32 alin. (3) lit. a): studiul de oportunitate arată ce costuri suportă investitorul și ce costuri cad în sarcina comunei. · Legea apelor nr. 107/1996, art. 16 alin. (1) lit. a) și b): este interzisă „darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe” fără „punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare”, ca și extinderea rețelelor de apă fără extinderea concomitentă a canalizării. Argumentul a fost adus în CTATU la 22.10.2026, punctul 4. · Legea apelor și Ordinul MS nr. 119/2014, invocate chiar de primărie: evacuarea apelor uzate în șanțuri și în locuri neautorizate este interzisă.

6. Nu poți legaliza prin PUZ ce s-a construit deja fără autorizație

Dacă un teren a fost deja împrejmuit și decopertat fără autorizație, un PUZ care „reglementează” apoi exact acele lucrări este interzis. Altfel, oricine ar construi întâi și ar cere voie după.

Legea nr. 350/2001, art. 56¹: „Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire”. · Legea nr. 169/2026, art. 146 alin. (2)–(3): aceeași interdicție; astfel de documentații „sunt nule de drept”.

7. „Se poate face PUZ și fără PUG” nu e valabil în Cluj

Arhitectul-șef a invocat în ședințele CTATU o regulă din legea veche: dacă nu există PUG, se poate construi pe bază de PUZ. Regula are însă o condiție pe care a omis-o: să lipsească și planul județean (PATJ). Județul Cluj are PATJ.

Iar PATJ nu poate ține loc de PUG pentru case. Planul județean stabilește doar direcții mari pentru tot județul: zone turistice, coridoare ecologice, rețele, zone industriale. Nu coboară la nivel de parcelă și nu poate cuprinde proiecte punctuale de locuințe. Regulile pentru o casă pe o anumită parcelă le stabilesc doar documentațiile de urbanism (PUG, PUZ). Cu PUG-ul suspendat, PATJ-ul spune doar în ce direcție trebuie să meargă un viitor PUG. Nu dă nimănui dreptul să construiască o casă în câmp.

Legea nr. 350/2001, art. 65 alin. (1): „În absența Planului de amenajare a teritoriului județean și a Planului urbanistic general aprobate [...] numai pe baza unui plan urbanistic zonal”. · Art. 65 alin. (2): documentațiile „modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea și aprobarea acestora sunt nule.” · Legea nr. 350/2001, art. 39 alin. (2)–(3): „Documentațiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentațiile de urbanism cuprind reglementări operaționale”; propunerile directoare „sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale orașelor și comunelor.” · Art. 42 alin. (1): PATJ „are caracter director și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare socioeconomică a județului.” · Art. 44 alin. (3): doar documentațiile de urbanism „stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale”. · Legea nr. 169/2026, art. 32 alin. (1)–(2): PATJ cuprinde „o zonificare macroteritorială strategică” și „propuneri cu caracter director cu privire la prevederile operaționale ce vor fi cuprinse în planurile urbanistice generale”. · Art. 14 alin. (1)–(2): reglementările până la nivel de parcelă, obligatorii pentru certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, sunt cele din documentațiile de planificare urbană (PUG, PUZ).